Luna cadourilor

A început luna cadourilor. Sau cum spune colegul Aurelian, luna prostiei native. Cu tot ce înseamnă ea: cheltuieli rapide, aglomeraţie prin mall-uri şi supermarket-uri, gospodine ce iau maşina soţului şi ies la cumpărături. Şi că tot veni vorba de trafic, bunăvoinţa primăriei, anul ăsta înjurăturile din trafic alternează feeric, la umbra celui mai înalt Brad de Crăciun din Europa, cu colindele cântate de ţigani copii rromi. Aduceţi-vă totuşi aminte să nu-i discriminaţi, şi să le răsplătiţi cântarea la fel cum aţi face-o dacă ar fi români.
Dar unii dintre noi avem prietene, şi luna Decembrie e un alt prilej de a le arăta acestora cât de mult le iubim. Evident, prin găsirea unui cadou potrivit. Lucru aproape imposibil. Din punctul meu de vedere, cadourile pentru fete se împart în 4 mari categorii:

Porcării

În această categorie intră orice kitsch care poate face o fată să exclame “vai, ce drăguţ e!”, gen ursuleţi de pluş, pisici electrice care miaună când le pui mâna pe cap (sunt curios ce face o asemenea mâţă când o duci la uşă şi îi dai un şut în cur). Tot la porcării intră orice se lipeşte de frigider, prostiile alea cu pene ce se pun în capătul creionului, bile mici de lemn (am văzut la Body/Beauty Shop, scopul lor mă depăşeşte şi mi-a fost târşă să întreb), etc.

Mărgele

Orice rahat - indiferent de forma geometrică sau materialul din care este fabricat - care se atârnă de gât, se îndeasă pe degete, se înfrige în urechi, nas, arcadă sau alte părţi anatomice şi are scop exclusiv estetic intră în această categorie.

Singurele lucruri cu adevărat utile din această categorie de cadouri ar fi două brăţări mari, câte una pentru fiecare mână, pe care să scrie mare, citeţ, şi vizibil din aproape orice unghi, stânga, respectiv dreapta. Purtarea acestui tip de brăţări ar ajuta eforturile Poliţiei Rutiere de a decongestiona traficul din Bucureşti, şi ne-ar garanta tuturor nişte sărbători mai fericite…

Smacuri

Chestii uleioase, unsuroase, colorate sau translucide, care se aplică pe faţă, ochi, unghii, nas, etc. şi al căror scop este să ne păcălească pe noi, bărbaţii, că utilizatoarea lor este mai frumoasă, mai strălucitoare şi mai “glossy” decât este în realitate.

O idee de business pentru brandurile care produc farduri ar fi producerea unor cartonaşe, 10 pe 7 centimetri (ca să intre în poşetă), inscripţionate cu replici inteligente, de interes general, pentru a fi citite de posesoare în timpul conversaţiilor şi a crea audienţei impresia de femeie perfectă: frumoasă şi deşteaptă. Şi totul marketat sub sloganul “Makeup all inclusive”!

Pseudo-porcării

Aici intră lucrurile care ar putea fi utile dacă ar fi realizate inteligent, dar, dat find publicul ţintă, s-a renunţat la funcţionalitate în favoarea esteticului. De exemplu: genţi în care nu încape mai nimic, geci “de iarnă” care lasă buricul gol, încălţăminte de vreme urâtă în care intră apa, şi aşa mai departe.

Şi totuşi…

Noi ce cumpărăm? De la genţi ne e bine să ne abţinem, că, nu ştiu despre voi, dar eu nu am criteriile necesare pentru a face diferenţa între o geantă frumoasă şi una urâtă. De smacuri nici nu mai vorbesc. Gadgeturile şi chestiile ce au mai mult de un buton sunt sortite eşecului din start. Deci…aştept sugestii!

Crăciun fericit!