Starbucks
Am fost zilele trecute cu Viorel la Starbucks. Bem o cafea, mai schimbăm o părere, mai privim nişte buci în timp ce ne etalăm iPhone-ul şi cheile de la maşină. Mall-isme d-astea. Dar revenind la Starbucks. Cafea bună, porţii de neam prost destul de mari. Ba chiar angajaţii comunică între ei în engleză. Lucru mişto, ce ajută la conservarea brandului. Doar că angajaţii în cauză nu prea le au cu limba lui Shakespeare - sau mă rog, a lui Bush. Comenzile sună exact ca în bancul cu Iliescu, care comandă la room service “tu ti in tu tu tu” (two teas in 222). Şi de multe ori nu se înţeleg între ei, repetă comanda de 5 ori şi penibilul atinge cote maxime.
Dacă nu poţi spune ventu hot chocolate with caramel, spune frate ciocolată caldă cu caramel la pahar mare, nu ventu hat şoclăt ut chearamel.
Amândoi cu acelaşi iPhone sau fiecare cu al lui?
El cu iPhone-ul şi eu cu cheile
=))genial!! tudore, in aceasta nota vreau sa iti mentii blogul!
ok, un post simpatic, amuzant….dar…cu ce-ti delectai tu privirea…grrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr
Lasă, donşoară, omul în pace!
E un instinct foarte sănătos şi perfect normal.
:))) iliescu zicea tu ti tu tu tu tu (two teas to 222)