Am văzut şi nunţi mişto

Am fost la o nuntă weekendul ăsta. Una foarte reuşită şi foarte mişto. Poate cea mai mişto nuntă din cele la care am participat. Reţeta pentru o ceremonie nupţială de care toţi invitaţii să-şi aducă aminte cu plăcere e mai simplă decât pare la prima vedere. În primul rând trebuie să lipsească obiceiurile româneşti: fără furatul miresei, fără lăutari, fără poze “cu mireasa în mână”, fără dedicaţii de genul “de la naşul mare, care a dat 1000 de mărci” şi aşa mai departe. Ţinute casual, te simţi mult mai bine când eşti în adidaşi şi fără un papion agăţat la gât. Chiar şi mirele avea o ţinută casual. Făcută la comandă, foarte neconvenţională, dar totuşi comodă. Şi adidaşi…

Din nefericire nu a lipsit cununia religioasă. Un ritual ciudat şi macabru, într-o biserică întunecoasă, plină cu fum de tămâie şi lumânări. Şi obiceiurile religioase: citit din biblie, alergat bezmetic în jurul mesei, purtat nişte diademe gen Femeia Fantastică, închinat la picturi rupestre. Iar în final, pupat mâna popii. Acum, faptul find împlinit, nu-mi rămâne decât să sper că cinstitul slujitor al lui Dumnezeu nu s-a scărpinat la sfintele-i boaşe înainte ca mirii să-i pupe mâna.

Overall, nunta a fost foarte mişto! Casă de piatră Miki & Răzvan!